Miscarea Rastafari

Mişcarea Rastafari (cunoscută şi ca Rastafari sau mai simplu Rasta) este o mişcare religioasă nouă monoteistică, Abrahamică, ce îl recunoaşte pe Haile Selassie I, fostul Împarat al Etiopiei ca fiind încarnarea lui Dumnezeu, denumit şi Jah sau Jah Rastafari. Haile Selassie este văzut şi ca parte din Sfânta Treime şi ca reîntoarcerea promisă în biblie a mesiei.
Alte caracteristici a mişcării includ consumul spiritual de cannabis, respingerea societăţii moderne (denumită "Babylon") şi diverse aspiraţii sociale şi politice, de exemplu învăţăturile lui Marcus Garvey (publicist jamaican, organizator şi separatist de culoare), văzut ca şi profet şi ale cărui viziuni politice şi culturale l-a ajutat pe Leonard Howell să dezvolte fundaţia viziunii sale asupra unei noi lumi. Mişcarea Rastafari a apărut predominant în Jamaica în secolul 20 şi proclamă Africa (denumită "Zion") ca fiind locul real unde s-a găsit corpul primului om.
Denumirea de Rastafari provine de la Ras (traducere liberă "Cap", titlu etiopian echivalent cu Duce) şi Tafari Makonnen, numele înainte de încoronare a lui Haile Selassie I.

Jah

Rastafarienii sunt monoteişti ce venerează un singur Dumnezeu, numit Jah. Jah este văzut sub forma de Sfănta Treime, adică Dumnezeu ca fiind Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, entitate ce trăieşte în interiorul omului.
Rastafarienii acceptă crezul creştin acela că Dumnezeu s-a întruchipat pe Pământ sub forma lui Iisus Cristos pentru a-şi oferi învăţăturile către umanitate. Cu toate acestea ei cred că aceste învăţături au fost viciate de către Babylon.
O viziune unanim acceptată de către Rasta este accea că Jah, fiind mesia sau Cristos, s-a întruchipat iarăşi, de data aceasta ca fiind Impăratul Etiopian Haile Selassie (Ras Tafari). Unii afirmă că Melchizedek, un personaj din Vechiul Testament, a fost o întruchipare anterioară a lui Jah.

Sfânta Treime

Crezul Rasta în legătură cu Sfânta Treime are, în mare parte, referinţe la numele Haile Selassie ce înseamnă Puterea Sfântului Duh în limba Gî’îz, dar semnificaţia exactă variază. Mulţi Rasta pretind că Haile Selassie I reprezintă Tatăl, Fiul/Iisus şi Sfânta Treime, iar Sfântul Duh formează totalitatea fiinţelor umane.

Iisus Cristos

Majoritatea rastafarienilor sunt de acord, ca şi majoritatea creştinilor, ca Iisus Cristos este întruchiparea lui Dumnezeu pe Pământ. Ei consideră ca învăţăturile lui Jah (Iisus) au fost distorsionate de către lumea modernă Babylon, de aceea ei consideră ca s-a adeverit profeţia din Cartea Revelaţiilor, cum că Iisus va reveni pe Pământ, prin naşterea lui Haile Selassie. Rasta susţin că Iisus a fost negru şi că societatea (Babylon) l-a înfăţişat ca fiind alb timp de secole pentru a suprima adevărul şi a pune stăpânire asupra omenirii.

Haile Selassie



Haile Selassie (1892-1975) a fost împăratul Etiopiei din 1930 până în 1974. Rasta pretind ca el a fost reîncarnarea lui Iisus Cristos sau Jah pe Pământ. Tot ei pretind că el îi va conduce pe cei îndreptăţiţi la crearea lumii perfecte, denumită Zion. Zion ar fi paradisul suprem al rastafarienilor.
Rasta spun că venirea lui Selassie a fost profeţată în Cartea Revelaţiilor (Biblia finală). Psalmul 87:4-6 este de asemenea interpretat ca fiind prezicerea încoronării lui Haile Selassie I. În timpul încoronării lui Selassie i s-au atribuit multe din titlurile găsite în Biblie, cum ar fi Regele Regilor sau Alesul Domnului. Acesta este şi unul din motivele pentru care se crede ca el este Dumnezeu reîncarnat.

De o importanţă mare este faptul că rastafarienii nu acceptă posibilitatea morţii lui Dumnezeu, de aceea ei insistă ca presupusa moarte a lui Selassie în 1975 este o înşelătorie şi că acesta se va întoarce să-şi elibereze adepţii. Unii rasta de azi consideră acest lucru o îndeplinire a profeţiei găsită în Biblie (2 Esdras – 7:28).
Haile Selassie a fost al 225-lea dintr-o linie neîntreruptă de monarhi etiopieni, descendenţi din Regele Solomon şi Regina Sheba.
Pentru rastafarieni Selassie rămâne Dumnezeu lor şi Rege lor.

Zion şi Babylon

Rasta susţin că Muntele Zion (Africa, în special Etiopia) este pământul ce Jah le-a promis. Pentru a atinge acest scop ei resping societatea modernă Babylon şi o consideră total coruptă. "Babilonul" este văzut ca o rebeliune împotriva "Conducătorului de drept al Pământului" Jah, încă din perioada regelui biblic Nimrod.
Muzica Raggae este plină de referiri către Zion; printre cele mai bune exemple este melodia lui Bob Marley numită "Zion Train" sau "Iron Lion Zion",sau Alborosie "Holy Mount Zion", precum şi melodia "Road to Zion" a lui Damian Marley. În ultimii ani referiri către Zion s-au făcut şi în alte genuri de muzică (pop) de artişti ca Ben Harper, Soldiers of Jah Army SOJA, Jah Roots, Sinéad O’Connor, Lauryn Hill sau Boney M.

Paradisul

Rastafarienii cred în imortalitate, de aceea susţin că unii dintre ei vor continua să trăiască pentru totdeauna în corpurile lor actuale. Probabil cel mai bun exemplu este refuzul lui Bob Marley de a-şi scrie testamentul, în ciuda cancerului în stare avansată de care suferea (şi a controverselor ce au urmat după moartea sa în împărţirea bunurilor). În poezia rastafari şi în lirica muzicii raggae se găsesc unele descrieri a aşa-numitului Paradis pe Pământ.

Ceremonii

În religia Rasta sunt două tipuri de ceremonii:

Discuţia raţională

Este un eveniment simplu prin care rastafarienii se adună, fumează cannabis ("ganja") şi dezbat fapte etice, sociale şi religioase. Persoana ce are onoarea de a aprinde ţigarea de canabis rosteşte o scurtă rugăciune înainte, iar ganja este dată mai departe în sensul acelor de ceasornic, excepţie făcând perioadele de război când se oferă în sensul opus.

Grounarea

Binghi sau grounarea este o zi sfântă (21 aprile). Se sărbătoreşte în onorea vizitei lui Haile Selassie în Jamaica din anul 1966.
Numele de Binghi derivă din Nyabinghi, un ordin (acum extins) al militanţilor de culoare neagră din Africa de est. Se sărbătoreşte prin mult dans, cântec, ospăţ şi fumat canabis. Ceremonia poate dura câteva zile.

Alte dăţi în care o ceremonie binghi poate avea loc:

* 7 ianuarie – Crăciunul ortodox etiopian;
* 6 februarie – Ziua de naştere a lui Bob Marley;
* 20 aprilie – ziua dinaintea venirii lui Selassie în Jamaica şi ziua internaţională a canabisului;
* 21 aprile – aniversarea vizitei împăratului Haile Selassie I în Jamaica. Zi cunoscută şi ca Ziua Grounării;
* 23 iulie – Ziua de naştere a lui Haile Selassie;
* 17 august – Ziua de naştere a lui Marcus Garvey;
* 11 septembrie – Anul nou în Etiopia;
* 2 noiembrie – Încoronarea lui Haile Selassie I.

Biserica

În general rastafarienii consideră că propriul corp este adevărata biserică sau templu lui Dumnezeu, de aceea nu văd necesară construirea fizică a unor clădiri. Oricum unii rastafarieni au creat temple, sau centre spirituale de întâlnire aflate în comunităţile cu populaţie predominant rastafariană.

Dieta

Mulţi rastafarieni consumă un număr limitat de cărnuri în concordanţă cu legile Vechiului Testament; nu mănâncă fructe de mare sau porc. Unii se abţin de la a mânca orice fel de carne, spunând că a atinge carnea e asemănător cu a atinge moartea, acest lucru întâmplându-se şi in perioada jurământului Nazirite. Mâncarea aprobată de rastafarieni se numeşte ital. Consumul de alcool este în general considerat ca fiind nesănătos pentru modul de viaţă a unui rastafarian, în mare parte din cauză că este văzut ca o unealtă a Babylonului de a confuza lumea.

Ganja



Pentru rastafarieni fumatul cannabisului, denumit şi vindecarea naţiunii, ganja sau iarbă, este un act de spiritualism deseori însoţit de studiu de biblie.

Aceştia consideră fumatul ca fiind un act religios ce curăţă corpul şi mintea, vindecă sufletul, facilitează pacifismul, aduce plăcere şi îi aduce mai aproape de Jah. În secolul IIX canabisul a fost introdus în Africa centrală şi de sud de către negustori arabi, unde este cunoscut sub numele de dagga. Fumatul de ganja a a devenit un stereotip pentru lumea modernă, cu toate că – deşi considerată benefică – nu este obligatoriu consumarea ei de către un rastafarian.
După spusele multora, ilegalitatea canabisului în majoritatea ţărilor este dovada ca persecuţia rastafarienilor este o realitate. Ei nu sunt surprinşi ca este ilegală, considerând ganja o substanţă puternică pentru a deschide minţile oamenilor către adevăr, un lucru nedorit de Babylon.
Versete din Biblie ce sunt considerate de rastafarieni că justifică folosirea canabisului: Geneza 1:11; Geneza 1:29; Geneza 3:18; Psalmii 104:14.

Probleme legale

* În 1998, avocatul poporului din SUA, Janet Reno a enunţat o opinie legală cum că aceştia nu au dreptul religios de a fuma ganja deoarece intră sub incidenţa legilor drogurilor. O poziţie similară o are şi Regatul Unit unde Curtea de apel a stabilit că libertatea de exprimare religioasă nu este îngrădită de legile împotriva drogurilor.

*
* Pe 2 ianuarie 1991, pe aeroportul internaţional din Guam (teritoriu SUA), Ras Iyah Ben Makahna (Benny Guerrero) a fost arestat pentru posesia şi importul de marihuana şi seminţe de marihuana. Curtea a decis că consumul este acceptat când este folosit în obiective religioase, dar importul acesteia nu este. Graham Boyd, avocatul lui Guerrero a precizat că decizia curţii este echivalentă cu a spune că "vinul are valoare spirituală pentru creştini, dar trebuie să-ţi creşti singur strugurii".

*
* Cu toate acestea, în iunie 2008, Curtea de Casaţie din Italia a decis că rastafarienii trebuie lăsaţi să deţină în mod legal o anumită cantitate de canabis numai pentru folosirea în scopuri religioase.





Simboluri
Leul

Leul este simbolul lui Haile Selassie. Iisus Cristos este descris ca "leul lui Iuda"" în biblie şi din acest motiv Selassie este văzut ca reîncarnarea lui Iisus.
Dreadlock

Purtarea de dreadlock este strâns asociat cu mişcarea, dar nu obligatorie sau exclusivă pentru adepţii săi. Rastafarienii susţin că coafura dreadlock este susţinută de religie prin diverse versete din biblie şi Cartea Numerelor. Adesea s-a sugerat că dreadlock-urile rasta sunt copiate din Kenia în anul 1953, pe când imaginile cu insurgenţi kenieni purtând dreadlock au ajuns în Jamaica prin ziare sau reviste. Cu toate acestea, un studiu recent a lui Barry Chevannes a sugerat că primele coafuri dreadlock a rastafanienilor provin de la un sub-grup cunoscuţi ca Credinţa tineretului de culoare neagră în anul 1949. Rasta asociază procesul de creştere a părului în acest mod (dreadlock) ca fiind o călătorie spirituală a minţii şi sufletului în care doar răbdarea este cheia. Modul natural de creştere a dreadlock-urilor este de a lăsa părul să crească în mod liber, fără a-l tunde sau a-l pieptăna, ci doar spălat cu apă pură.

Pentru rastafarieni foarfecele, lama de ras şi pieptănul sunt cele trei obiecte inventate de Babylon.



Politica

Cultura Rastafari nu încurajează implicarea în politică. Ba mai mult, în stadiile primare ale mişcării, rastafarienii nu votau din principiu. La alegerile din 1962 din Jamaica Sam Brown a format Partidul Poporului în Suferinţă. Deşi a primit doar 100 de voturi, s-a considerat ca fiind un act puternic pentru Rasta prin participarea la scrutin.
Limba

Rasta susţine că limba lor originală, limba africană, a fost furată când au fost reţinuţi şi folosiţi în negoţ ca sclavi şi că limba engleză a fost o limbă impusă de colonialişti. Aceştia au modificat vocabularul şi dialectul, în dorinţa de confruntare cu Babylonul.

"-ism"

Rastafarienii resping sufixul "-ism". Ei văd în cultura modernă Babylon o varietate de cuvinte ce se termină în "-ism", cum ar fi capitalism, comunism şi nu doresc a lua parte la acestea. Aceştia resping şi termenul de Rastafarianism şi de aceea au existat conflicte între rasta şi membrii ai comunităţii academice care doreau să denumească oficial această religie cu terminaţia -ism. Cu toate acestea s-au efectuat şi cursuri depre Rastafari folosind vocabularul propriu.

Muzica

Muzica a avut un rol important în mişcarea Rastafari. Conexiunea dintre rasta şi unele tipuri de muzică ca reggae a fost făcută cunoscută şi de faima internaţională a unor muzicieni precum Bob Marley sau Peter Tosh.

Cântecele Niyabinghi sunt auzite la ceremoniile numite grounări şi include bătutul la tobe, dansatul şi fumatul ritualic de ganja. Toba este un simbol al rastafarienilor africani, iar unii adepţi susţin că sufletul lui Jah se află în interiorul său.
Reggae



Reggae a apărut printre negrii săraci din Trenchtown. Muzicienii din Jamaica au combinat stiluri auzite la radio din SUA ca R&B şi Jazz cu muzica tradiţională, ca mai apoi să devină reggae sub influenţa muzicii soul. Muzica reggae a început să fie ascultată pe plan internaţional în anii 1970, mulţumită artiştilor ca Bob Marley ce a şi popularizat mişcarea Rastafari în lume. Alţi cântareţi de muzică reggae sunt Peter Tosh, Freddie McGregor, Toots & the Maytals, Burning Spear, Black Uhuru, Prince Lincoln Thompson, Bunny Wailer, Prince Far I, Israel Vibration, The Congos, Mikey Dread, Don Carlos, The Viceroys, The Itals, Cornell Campbell, The Meditations, Wailing Souls, Norris Reid, Michael Phrophet, The Heptones, Dennis Brown, Twinkle Brothers,Damian Marley,Alborosie şi mulţi alţii.
Burru

Un alt stil de muzică rasta se numeşte burru ce se centralizează pe folositea a trei tipuri de tobe, stil ce a fost copiat mai apoi de unii D.J. hip hop.

Există câteva filme jamaicane ce sunt esenţiale istoriei Rasta, cum ar fi Rockers, The Harder They Come, Land of Look Behind şi Countryman.



Oameni Influenti
Marcus Garvey

Rastafarienii îl văd pe Marcus Garvey ca pe un profet ce a modelat semnificativ mişcarea. Adesea el este văzut şi ca fiind un al doilea Ioan Botezătorul. Garvey a promovat Naţionalismul de culoare, Separatismul de culoare şi Pan-Africanismul.
Leonard Howell

Leonard Howell a fost descris ca fiind primul Rasta, şi primul persecutat deoarece refuza loialitatea faţă de Regele Angliei George V.
Walter Rodney

În 1968 Walter Rodney, un naţionalist Guyanez, autor şi profesor universitar publică un pamflet intitulat "Grounarea cu fraţii mei" (en: The Groundings with My Brothers). Acest pamflet devine rapid un punct de plecare pentru mişcarea Black Power. Combinată cu învăţături Rasta, această filozofie de viaţă cuprinde rapid statele vecine ca Guyana, Trinidad şi Tobago, Dominica, şi Grenada.
Rastafari în ziua de azi



Astăzi, mişcarea rastafari este răspândită pe întreg Pământul, în mare parte contribuind muzica reggae a lui Bob Marley. În anul 1997 existau în jur de un milion de adepţi Rastafari.

Prin pretinderea că Haile Selassie I este mesia reîncarnat, Rastafari este vazută ca o mişcare religioasă nouă, ce provine din Iudaism şi Crestinism. Mulţi adepţi susţin că Rasta nu este deloc o "religie", ci doar un "stil de viaţă". În 1996, Societatea Internaţională pentru Dezvoltare Rastafari a primit statutul de consulativ de către Naţiunile Unite.

Astăzi printre rastafarieni se includ şi grupuri etnice diferite precum americanii nativi, albii, Māori, indonezienii sau tailandezii.

sursa: urbanblog